Biserica Penticostala Eben-Ezer Freiburg Germania

Vasti – “Cea prea iubita” ( in persana veche ). Sotia lui Ahasveros, imparatul Persiei, care a repudiat-o din pricina refuzului de a se prezenta la un ospat ( Estera 1,3.9; 2,1 ).

Vedenie, viziune – Ceea ce descopera Dumnezeu, de o maniera supranaturala, mintii sau ochilor trupesti ai unui om. O vedenie se poate adresa simturilor prin intermediul unui obiect exterior ( Moise si rugul aprins ), dar poate viza doar imaginatia, fara sa apeleze la concursul simturilor. Uneori, vedeniile se pot adresa doar intelectului ( ex. revelatia saptamanilor din Daniel 9, 20-27 ). Vedeniile pot fi primite ziua sau noaptea, cu sau fara stare extactica, uneori numai in vis ( Fapte 16,9; 18,9 ). Ele nu sunt rezervate in exclusivitate doar sfintilor, caci si paganii pot avea vedenii ( Geneza 41,1-36; Numeri 24,4 ).

Vis – Idei care apar in timpul somnului, clasificandu-se in : visuri fara semnificatie spirituala ( Ioav 20,8; Psalm 73,20; Isaia 29,8 ) si visuri pe care Dumnezeu le foloseste potrivit planului Sau. Cele din urma au drept scop influentarea vietii spirituale a indivizilor. Asemenea visuri au unele caracteristici care care tradeaza originea lor divina. Dumnezeu le-a vorbit in felul acesta lui Abimelec ( Geneza 20,3), lui Iacov  ( Geneza 28,12; 31,10 ), lui Laban ( Geneza 31,24 ), lui Iosif ( Geneza 37,5.8.10.20 ), paharnicului si pitarului lui faraon ( Geneza 40,5 ), si lui faraon insusi ( Geneza 41,7.15.25.26 ), lui Solomon ( 1 Imparati 3,5 ), lui Nebucadnetar ( Daniel 2, 1.4.36; 4,4.5 ), lui Daniel ( Daniel 7,1 ), lui Iosif, logodnicul Mariei  ( Matei 1,20 ). Popoarele antice ca : egiptenii, babilonienii si asirienii acordau o importanta deosebita visurilor. Existau manuale care ofereau “cheia” interpretarii lor.

Dicționarul biblic este folosit cu permisiune. Sursa http://www.resursebiblice.ro